3. Constructiile Delta

3.1 Comisia Delta

The Deltaworks
Video: The Deltaworks
Comisia Delta a fost initiata 20 de zile dupa inundatia Marii Nordului, pe 21 februarie 1953. Aceasta comisie a dat sfaturi in legatura cu sporirea sigurantei. Era o sarcina dificila intrucat Nieuwe Waterweg si Westerschelde trebuiau sa ramana deschise din motive economice in ceea ce privea porturile Rotterdam si Antwerpen. Comosia Delta a dat in final 5 proiecte, care au rezultat in planul Delta, pe 18 octombrie 1955. Planul ar fi fost aplicat 25 de ani, iar costurile au fost estimate de la 1.5 pana la 2 miliarde florini olandezi ( aproximativ 680 pana la 900 milioane de euro). Pentru a asigura constructia de inalta calitate a digurilor, in 1959 a fost acceptata legea Delta. Cum diversele sarcini ale proiectlui Delta nu puteau fi realizate simultan, Departamentul cailor navigabile si lucrarilor publice a ales sa urmareasca o ordine logica: de la mic la mare si de la simplu la complicat. Departamentul Cailor navigabile si Lucrarilor Publice a pastrat in vedere protectia impotriva potentialelor inundatii si furtuni urmatoare.

3.2 Digurile

3.2.1 Casete

So-called Phoenix Caissons are dragged to their destination "Veerse Gat" where they will be lowered to form parts of the dam.
Video: Caissons Veerse Gat finished
Construirea digurilor in transee a fost extrem de problematica, din cauza vitezei mari a fluxului apei. Nisipul si pietrele care trebuiau sa dea forma digului au fost luate de apa. De aceea trebuia folosita o noua tehnica: unitatea de casete Phoenix. Acestea sunt cutii goale de beton, prefabricate, care pot fi plasate una langa cealalta in transeu. Astfel se pot grupa impreuna si pot forma un dig. In timpul transportului catre transeu, caseta era blocata temporar de placi din lemn. Odata ajunse la destinatie, casetele erau cufundate in teren si placile de lemn erau indepartate. Astfel, toate casetele au ajuns una langa cealalta si au devenit parte din lucrul permanent. Digul avea initial o dispozitie deschisa, in care apa marii, flux si reflux, aproape ca putea sa curga prin casetele goale inapoi si inainte nederanjata. Odata in locul potrivit, casetele erau umplute cu nisip si pietris. Tot nisip si pietris era adaugat si la baza casetelor dupa care alunecarile erau inchise. Prin coborarea portii, bratul marii era inchis imediat si digul putea fi complet. Veersegatdam si parti din Grevelingendam, Volkerakdam, si Brouwersdam foloseau exclusiv aceasta tehnica.

3.2.2 Calea ferata funiculara

Constructing the final 2 parts of the dam by creating a static dam between the Sluice-complex and the
Video: Final fase Haringvliet
In unele parti din dig casetele s-au dovedit a nu fi cea mai buna metoda pentru inchiderea transeelor. Asadar, o tehnica revoltionara a fost aplicata. Prin calea ferata funiculara, pietre imense de beton, fiecare avand  greutatea de 2.5 tone, au fost rasturnate in apa. A fost proiectata o gondola, care sa poata cara 15 tone de material. Cu ajutorul unor clesti, blocurile de beton puteau fi atarnate sub cabina. Dupa plasarea blocurilor mari de beton in apa, digul era umplut cu nisip, in asa fel incat apa nu mai putea curge prin el. Aceasta tehnica a fost aplicata in Grevelingendam, Haringvlietdam si Brouwersdam. 

3.3 De la sarat la dulce

Unde la inceput apa marii curgea in interior si in exterior nestingherita, apa era acum blocata in spatele digurilor. Fluxul si refluxul au disparut iar apa sarata a devenit dulce si proaspata. Acest lucuru a avut consecinte majore asupra naturii. Pestii si plantele de apa sarata au murit, iar pasarile au plecat. Anumite parti ale tarii, care erau in mod constant inundate, erau acum uscate. Alte  parti care ar fi devenit uscate la reflux, stateau acum in mod continuu sub apa.

3.4 Oosterscheldedam devine un ‘kering’

Storm Surge Barrier in action!
Stormsurgebarrier
De fapt, oamenii aveau planuri sa faca un dig in Oosterschelde. Apa, care era deja dupa dig, putea deveni usor apa proaspata. Mediul unic de apa sarata din Oosterschelde  deveine victima regulilor aditionale de siguranta. In 1976 locuitorii s-au gandit la o alternative: digul din Oosterschelde va deveni o bariera, ale carei porti vor fi inchise numai in cazul unor conditii de vreme periculoasa. Astfel, mediul unic de apa sarata, cultivarea midiilor si stridiilor si funtionarea fluxului si refluxului ramaneau astfel naturale. Bariera impotriva furtunii, cu o lungime totala de 3 km, consta din 65 de stalpi din beton, prefabricati, printre care 62 de glisiere din otel ar fi instalate. Pamantul, pe care bariera ar fi initial plasata, era prea moale. Pentru a-l intari, un numar de proceduri au fost effectuate, ca de exemplu, plasarea unor presuri sintetice, umplute cu pietris, in zonele unde bariera s-ar inchide.
Water flows back into the North-Sea
Storm Surge Barrier Oosterschelde
Stalpii erau cel mai important element al digului. Fiecare stalp are intre 30.25 si 38.75 m inaltime si cantareste 18,000 de tone. Plasarea stalpilor era munca de precizie si putea avea loc numai cand fluxul era cat se poate de mic, asadar, la schimbarea fluxului si refluxului, Stalpii erau inaltati cu bucati, din care glisierele urmau sa fie asamblate. In final, Oosterscheldekering a devenit cea mai mare bariera din lume. Costurile unei bariere erau considerabil mai mari decat cele ale unui dig: 2.5 miliarde de euro erau necesari pentru a realiza bariera. Oosterscheldekering a avut parte de o festivitate de deschidere, tinuta de regina Beatrix, pe 4 octombrie 1986.

3.5 Measlantkering

Closed Maeslantkering seen from the sky
Maeslantkering
La inceput, oamenii credeau ca impreuna cu Oosterscheldekering, constructiile Delta vor fi complete. Totusi, marirea digurilor de-a lungul Nieuwe Waterweg se vor dovedi a fi insuficiente pentru a proteja zonele inconjuratoare, inlcuzand Rotterdam. De aceea, Ministerul drumurilor Navigabile si Constructiilor Publice a organizat o competitie pentru constructia unei bariere de val furtunos. Aceasta bariera ar urma sa fie plasata in Nieuwe Waterweg. Datorita faptului ca acest drum navigabil este ruta principal spre portul din Rotterdam, bariera nu avea voie sa blocheze ruta de incarcare si transport de marfuri; numai in cazuri exceptionale ar fi urmat ca bariera sa fie inchisa. Modelul castigator era construit din doua porti curbate de otel, care urmau sa fie scufundate pana pe fundul drumului navigabil pe un prag. Maeslandkering este singura bariera de valuri furtunoase din lume cu parti mobile  de o asemenea marime; ambele porti ale barierei de valuri furtunoase au 240 m lungime. In conditii meteorologice normale ambele porti sunt deschise complet, depozitate intr-un doc pe marginea apei. Acest lucuru permite accesul vapoarelor la portul din Rotterdam, fara inconveniente. La flux si reflux furtunos, portile barierei de valuri futunoase vor fi inchise. Sambata. 10 mai 1997, are loc deschiderea oficiala a barierei de valuri furtunoase Nieuwe Waterweg, la Hoek van Holland. Multumita acestei bariere, un million de oameni sunt protejati de mare.

Philips Dam - Krammer SluizenZandkreek DamMaeslant Kering
Oosterschelde KeringVeersegat DamHaringvlietsluizen

3.6 Importanta constructiilor Delta

In final, cu deschiderea Maeslantkering-ului, constructiile Delta erau complete. Totusi, costul masiv al proiectului s-a ridicat la mai mult decat suma asteptata de aprozimativ 680 900 de milioane de euro.In total, constructiile delta au costat aproape 5 miliarde de euro. Cu exceptia diminuarii lungimii intregi ale digurilor cu 700 km, constructiile Delta au multe avantaje.In primul rand, aprovizionarea agriculturii cu apa proaspata este mult mai bine reglata. Mai mult, management-ul intreg al apei din zona deltei s-a imbunatatit. Instalarea constructiilor Delta a adus beneficii in cea ce priveste mobilitatea si drumurile navigabile interne. In sfarsit, constructiile Delta au influentat dezvoltarea in domeniul economiei, turismului si naturii.Unele zone din natura au fost afectate irecuperabil, dar in alte zone natura a fost create sau mentinute. Constructiile Delta sunt un model global pentru dezvoltarea tehnologica, in care siguranta oamenilor si a naturii joaca un rol important. Ca urmare, Olanda si-a extins interesul asupra sigurantei si apei.Constructiile Delta compun un compromis unic intre siguranta, economie, recreatie si natura.
Si totusi, realizarile constructiilor Delta nu inseamna o eliberare de obligatie fata de management-ul apei in Olanda. Olanda isi impune noi provocari. Schimbarile climatice cer o reflectie fundamentala asupra unui model permanent al Olandei pentru generatiile viitoare. Pamantul uscat, care devine salciu, subzistenta solului si cerintele ridicate de calitate a apei, precum si cele ecologice, cer noi tratamente. Pentru a se ocupa responsabil de aceste incercari, Olanda va investi in viitor intr-un sistem rezistent al deltei, in schimbul unor costuri sociale acceptabile.