2. Inundatia Marii Nordului din 1953

Extra edition of the Dutch News in 1953, in which the first images are shown about the devastated area.
Video: First news about floods 1953
In noaptea de 1 februarie, 1953, o combinatia dintre fluxul si refluxul de primavara si furtuna nord-vestica de pe Marea Nordului a dus la un imens dezastru natural, afectand Regatul Unit, Belgia si Olanda. In total 2.167 de oameni au fost ucisi, din care 1.835 au fost din Olanda. Acest dezastru a avut o mare influenta asupra felului in care Olanda se protejeaza impotriva marii astazi si o va face si in viitor.

2.1 Refugii, diguri si polderi


Animation: Flooded area
In trecut, inundatiile din Olanda aveau loc mult mai des. Astfel, numarul victimelor inregistrate era de ordinal miilor.
Pentru a se apara de mare, oamenii au inceput sa construiasca refugii: asa-numitele movile ‘vlietbergen’ sau ‘terpen’. Cum dimensiunile acestor movile au inceput sa creasca, ele s-au transformat in dealuri si mici sate au fost construite pe aceste dealuri. Aceste sate erau conectate intre ele prin diguri, printre care s-au ridicat polderi. Multumita constructiei digurilor si, ulterior a morilor de vant, pentru a pastra polderii uscati, Olanda s-a marit, pas cu pas.


2.2 Diguri slabite

Dike that just survived the enormouse high tides. Clearly one can see that the dike has been undermine to the core.
Dike undermining
Deja devenise clar ca digurile nu erau destul de inalte ca sa faca fata nivelului inalt al apei, in anii de dinaintea inndatiei Marii Nordului in 1953. Lungimea digurilor era prea mare si digurile erau mult prea slabite, atat de lipsa de intretinere, cat si de pagubele cauzate in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Un plan pentru imbunatatirea structurala a digurilor si a scurtarii tarmului a luat forma foarte dificil si astfel numai cateva proiecte mici au fost puse in practica. La sfarsitul lunii ianuarie 1953, comisia Delta prezenta primul raport, documentand planurile pentru deconectarea bratelor mai mari ale marii, pentru protectia impotriva marii. Totusi, numai cateva zile mai tarziu, inevitabilul s-a produs.

2.3 Cauza meteorologica a inundatiei ( in olandeza: watersnoodramp)

Through enormous hole in the dike water makes itself a way to the lower laid land.
Dike destroyed
Starea precara a multor diguri din delta a devenit evidenta in dimineata de intai februarie 1953. Pe 30 ianuarie, in sudul Islandei, a inceput o furtuna urmata de o depresiune enorma. Se extindea din nord-vest in directia Olandei si antrena cantitati mari de apa in directia stramtoarei Calais. Acest pasaj ingust a actionat ca o palnie si, astfel, apa a fost propulsata din ce in ce mai mult. Inundatia s-a inrautatit si a devenit mai puternica prin influenta unui uragan la marginea Scotiei. In multe locuri din Olanda apa se revarsa peste diguri. In noaptea de 31 ianuarie furtuna a devenit mai puternica deasupra
Horse standing in the water
Horse standing in the water
Marii Nordului si in zonele de coasta vantul a atins viteaze de puterea 10 pe scara Beaufort. In plus, furtuna a fost combinata cu fluxul si refluxul de primavara, unde sub influenta pozitiei soarelui si lunii, apa a ajuns mult mai sus decat de obicei.
Nivelul cel mai inalt atins de apa a fost la ora 03.24 dimineata: 4.55 de metri deasupra N.A.P. Digurile nu au fost proiectate sa faca fata la niveluri atat de inalte si primele diguri au cedat inainte ca cel mai inalt nivel sa fie atins. In total 89 de diguri au fost distruse.

2.4 Puterea devastatoare a marii

House that still stands on a few wooden beams and one outer wall.
Vestiges of a house
Multi oameni s-au trezit speriati de apa in acea noapte. Casele s-au prabusit sub puterea apei curgatoare si furtunii violente. Gravitatea situatiei in aria afectata nu era inca vizibila pentru exterior. Situatia s-a inrautatit cand o a doua inundatie a lovit mai tarziu in acea dupa amiaza de intai februarie. Aceasta inundatie a luat cele mai multe vieti. Din cauza faptului ca majoritatea digurilor erau deja distruse, apa a crescut in polder la un nivel si mai inalt. Multe din casele, care rezistasera primului val de apa, au fost doborate de al doilea. Pentru unii, ajutorul a ajuns prea tarziu.

2.5 Ajutor 

Rescue-squad walks over one of the temporary emergency sandbag dams.
Sandbag dam
Din cauza drumurilor pentru transport inundate, a trecut mult timp inainte ca operatiunile de salvare sa inceapa. Gravitatea situatiei a devenit clara abia de luni, 2 februarie. Locuitorii ariilor afectate au fost evacuate, bunuri si saci de nisip au fost adusi de avioane. Un program mare de ajutor a inceput, din interiorul cat si din afara Olandei.

2.6 Recuperarea ariilor afectate

Nylon sandbags are use to close the opening in the embankment
Closure with sandbags
Ministrul Drees a anuntat pe 4 februarie 1953, ca recuperarea digurilor va avea cea mai mare prioritate. In plus, guvernul va infiinta comisia Delta, condusa de directorul general al departamentului de cai navigabile si lucrari publice, domnul Maris. Intre timp, voluntarii si cei care lucrau la dig, munceau foarte mult ca sa astupe gaurile din diguri cat de eficient cat se putea. In locurile unde gaurile erau prea mari, erau astupate cu asa numitele unitati caseta. Suprafata a fost oficial declarata uscata la sfarsitul anului 1953.

2.7 Consecinte

Consecintele apei au fost catastrofale.
• 1835 de persoane au murit ca rezultat al dezastrului
• 200.000 de vite s-au inecat
• 200.000 de hectare de pamant au fost inundate
• 3.000 de case si 300 de ferme au fost distruse
• 40.000 de case si 3.000 de ferme au suferit pagube
• 72.000 de oameni au fost evacuati
• 91 km de diguri au fost suferit pagube grave in Zuid-Holland, cu gauri de pana la 1km
• 10 km de diguri au fost suferit pagube grave in Nood-Brabant
• 38 km de diguri au suferit pagube grave in Zeeland, cu gauri de pana la 3.5 km